GRĂTARUL
Nu iese bine soarele primăverii
că românul ţuşti, la iarbă verde, să picnic-eze fericit, cu toată familia.
Exorcizant, enorm, festiv,
exotic, grătarul se practică în curte, în fundul grădinii, în poiană.
Ce ne
trebuie? Carne, de orice fel, porc, pui, miel, vițel, condimente si ulei.
Se taie
carnea în felii de-un deget. Se freacă feliile cu piper şi cimbru, se ung cu
ulei, se lasă în aşteptare (merg şi alte mirodenii la carne — rozmarin,
busuioc, chimen, ienibahar, boia etc; se mai poate pune o oră carnea la
marinat, în vin alb cu felii de măr, apoi se scoate, se şterge bine, se unge cu
ulei; se mai
unge
şi cu zeamă deasă de usturoi)
Se
pune grătarul metalic peste jarul încă pâlpâind, să se încingă, la o palmă
deasupra vetrei. Se unge-şterge cu o bucată de slănină.
Când
jarul nu mai pâlpâie deloc — şi numai atunci — se pune carnea pe grătar, cu un
pic de
distanţă
între felii. După un timp scurt — un minut-două — carnea începe să sfârâie şi
să se coloreze pe partea dinspre foc. O întoarceţi când se desprinde uşor. Dacă
picură grăsime pe jar se va aprinde cu flacără mare stingeţi pe loc, stropind cu apă. Dacă o vreţi
în sânge, când s-a rumenit pe ambele părţi, e numai bună. Dacă o vreţi
pătrunsă, ar trebui friptă 10 minute pe
o parte —10 minute pe alta, întorcând-o tot timpul. Mai puteţi stropi carnea în timp ce se frige
cu vin alb, cu bere sau cu zeamă de usturoi, ca
să se
parfumeze şi să rămână fragedă.
Se ia de pe foc şi se şi mănâncă!
DISCUL
O modă nouă de „barbecue" face ravagii pe
la noi, în Ardeal: discul. Din câte am citit eu, ideea le-a venit prima dată braşovenilor,
acum un deceniu-două, când n-au avut în câmp tigăi şi au furat un disc de
la o
maşină agricolă. Deci discul este o
placă de metal groasă (spre 1 cm), rotundă şi bombată. Are circa 50- cm
diametru (seamănă cu o antenă parabolică).
Carnea
pentru disc se pregătește la fel ca și pentru grătar. Punem carnea grasă pe
margini, să se usuce
puţin,
să prindă scoarţă, şi în mijloc, unde e adunată untura, cartofii, tăiaţi felii
rotunde şi groase
cât
un deget. Tocătura, frigăruile şi carnaţii, peştele şi pasărea tot aşa se fac: trebuie
să ungi grătarul bine cu ulei, să nu se
prindă şi să urmăreşti când s-a rumenit
carnea, s-o întorci şi s-o scoţi la timp.
Postări
